Night in white satin ...

Traiesc cu impresia ca tot mi se cuvine ... am oferit mult prea mult, si am primit mult prea putin in schimb ! Am ajuns in momentul critic in care imi vine sa tip de disperare : "Vreau!" sau "Da'mi!" . Am cerut toata viata, 17 ani, o farama in schimbul unei paini ... si am primit o coca ... ce a trebuit sa sthiu sa o modelez ... am primit un mare nimic de la toti oamenii pe care i'am ajutat! de ce zicala : "roata se intoarce!" e valabila numai cand ne referim la ceva rau?!si slava domnului, cand mi s'a intors un rau facut, m'a lovit ca trenul! Ma hranesc in fiecare zi cu aceeasi intrebare : "de ce? " [de acum 2 ani numai intrebarea asta o am in cap ... de abia acum mi'am dat seama cate raspunsuri poti afla cu penibila intrebare] ... bine ...ca la mine deja e obsedanta intrebarea asta! "de ce eu?" hmz ...

Nu am cerut sa ma nasc... dar totusi am facut'o ... iata'ma ... fie ca vreti, fie ca nu! cereti, si va voi da ... [ma cred D'zeu momentan]. Cand aveam vreo 10 ani credeam ca lumea se invarte in jurul meu ... acum imi dau seama ca eu ma invart in jurul lumii ... ca am fost aruncata dintr'un cerc unde nu ma regaseam in nimeni . Mai bine stau si vorbesc cu un perete, ca macar ala sta si ma asculta sau macar imi da impresia in nebunia mea ca ma asculta, si nu zice tampenii!

Nu am crezut niciodata ca nu o sa am prieteni ... nu am crezut niciodata ca nu o sa am nevoie de ei... nu am crezut vreodata ca o sa fiu mintita de prieteni desi eu minteam ... poate... dar m'am lecuit... si am invatat sa spun lucrurilor pe nume... am vazut acum ceva timp ca se pot spune si lucrurile in fatza... fara sa te ascunzi ... desi uneori un adevar doare mai tare decat o minciuna... am invatat sa spun in fatza oamenilor ce ma deranjeaza... evitant astfel sa rabufnesc si sa iasa si mai rau pt mine ... caci de mine e vorba... egoismul din mine isi face aparitia! nu am vrut nicioadata sa fiu ridicata in slavi pt ce am oferit ... sau pt ce am dat! ci doar sa fiu apreciata... putin! sau ... la un moment dat sa se intoarca roata ... bine ar fii sa nu am nevoie niciodata de ajutorul cuiva... dar sunt convinsa ca daca s'ar pune problema asa, nu m'ar ajuta nimeni ... sau ... nu as avea la cine sa apelez... sau ... sau ... sau... sau poate la cat orgoliu am, nu as apela la nimeni, si m'as consuma... si nu as afla niciodata ce oameni am langa mine ... si uite asa, inchei cu o concluzie: undeva, candva, s'a produs ruptura aia, de care vorbeam in posturile trecute... si undeva, o parte din vina o am eu! dar nesimnificativa ... cred?

Adevarat... am generalizat putin ... nici chiar atat de rau nu o duc... poate m'ar ajuta cineva, am primit si lucruri bune ... am am oferit dar am si primit ... au fost oameni care m'au ajutat cand am avut nevoie, care au fost langa mine ... sthii ... dar nu e de ajuns ... vreau tot sau nimic... si asa voi fii si de acum incolo ... pe toate planurile!