Veritas! Mizantropie!

Am urat mult si din tot sufletul doua persoane ... si poate undeva, candva, in mintea mea si'n inima, sentimentul asta va ramane si se va intari ... sau ... se va imbratisa cu iubirea ... mi'am jurat la un moment dat ca acei oameni vor plati ... am jurat acum mult timp ... poate prea mult ca sa mai conteze ce spun azi ... daca acei oameni nu ar fi insemnat ceva pt mine, daca sthiam ca nu am facut nimic pt ei ... azi stateam cu picioarele pe birou, mancam seminte si'mi aduceam aminte razand de acele clipe ... insa unii sunt chiar mai rai decat mine in momentele de criza.


Mi se pare ciudat ce mi se intampla de ceva timp ... au fost trei situatii diferite ... dintre care doua au avut aceeasi finalitatea ...


De ce sa'ti doresti aproape un an de zile sa te razbuni pe cineva, sa plateasca pt. tot raul pe care ti l'a facut, pe care nu'l meritai ... de ce un an de zile sa'i platesti cu aceeasi moneda ... sa suferi... dar sa te mai indulceasca putin gandul ca roata se intoarce de fiecare data, ca dupa aia acea persoana sa vina la tine sa'ti spuna: "nu mai pot ... ai reusit... crede'ma ... ma doare sufletul... ai reusit sa'mi faci rau ... am simtit de doua ori mai mult ce ai simtit u ... acum sa o luam de la capat ... te rog... " ... si aceste cuvinte sa vina de la un om plin de orgoliu ... de ce mi'au dat lacrimile atunci ... fara sa ma simt implinita ?... ce incercasem eu un an de zile nu mi'a adus nicio satisfactie cand mi'a fost confirmata reusita ... ba mai mult ... am simtit ca nu e de ajuns ... am simtit ca nu aici trebuie sa se opreasca tot ... ca nu aici e sfarsitul ...


Dar mi s'a intamplat ca dupa un rau care mi s'a facut, sa'mi doresc ca roata sa se intoarca ... dar sa se intoarca de la sine ... desi asa s'a intamplat ... fara voia mea... totusi mi s'a spus : "gata... ai reusit... sthiu ca razi de mine" ... si mi s'a intamplat si sa urasc si sa nu pot sa fac nimic ... de ce? hmz ... "sunt un el2" si nu'mi ziceti ca sunt rea ... Nu ... nu sunt ... sunt realista ... si incerc sa duc la bun sfarsit o batalie care sincer, nu de mine a fost inceputa ...


... nu sthiu daca citesti randurile astea... nici nu ma intereseaza sincer ... cum ti'am mai spus ... nimeni, absolut nimeni nu'mi poate face rau ... nimeni si nimic ... iar ce mi'ai facut u mie e un cacat pe langa ce mi s'a intamplat ... nu tu ai fost cea care a predat prima stafeta ... ci altcineva ... si atunci nu o "ea", ci un "el" ... si pe el l'am urat prima oara ... el a fost primul care mi'a facut cunostinta cu sentimentul asta ... si el a spus prima si prima oara: "mie nimeni nu'mi poate face rau" ... aproape 3 ani de zile am stat si m'am gandit la chestia astea, si 3 ani de zile mi'a luat sa inteleg si sa simt pe pielea mea... si de aceea ii multumesc, si imi doresc sa'l mai vad din cand in cand fara sa ma gandesc ca imi doresc ca roata sa se intoarca, pt ca eu sunt un "el2"...