... încă nu pot să'mi revin ... am un zâmbet tâmp pe faţă ... un gol în stomac ... şi ... şi ce dacă! :))
... ceva nu e în regulă! deci ... nu! m'am îndrăgostit! =))
Chiar nu ma interesează, părerea celorlalţi nu contează ... nu'mi pasă, ştiu c'or să vorbească, nebuniei mele să se'mpotrivească...
... încă nu pot să'mi revin ... am un zâmbet tâmp pe faţă ... un gol în stomac ... şi ... şi ce dacă! :))
... ceva nu e în regulă! deci ... nu! m'am îndrăgostit! =))
... azi mi'am pus puţin ordine în gânduri în cele aproape 5 ore petrecute la psihoterapie [de grup] ... Ideea e că am conştientizat că am o problemă, că deşi opun rezistenţă, tot la şedinţe de psihoterapie individuală o să ajung ... şi de ce să nu încep de acum? Faptul că am ales să plec ''de aici'' tot o rezistenţă se numeşte ... şi s'ar putea să fie chiar pe dos rezultatul! Mă gândisem la asta numai că nu acceptasem.
... gândul că atacurile de panică se pot repeta şi mai des şi cu o mai mare intensitate mă cam sperie ... şi e clar că la asta se va ajunge până la urmă ... plus erupţiile de pe piept care au început să apară când mă enervez ... n'aş vrea să ajung să strâng pe cineva de gât ... pt. că am observat şi ceva mai multă agresivitate ... şi o ciudată încordare a muşchilor!
... mă simt mai bine fiindcă încep să accept că am o problemă şi să doresc ajutor!
... m'am săturat de aceleaşi discuţii fără sens ... de căcatul ăsta de situaţie! Mă doare, sincer, dar foarte sincer, fix în pwlă de ce dracu' se va întâmpla de acum încolo!
... una peste alta, de abia aştept să plec dracului de aici ... aici poate să însemne orice, aşa că nu vă bateţi capul. Cred că şi acolo, în Tenerife, când o să ies pe balcon, tot în sus o să mă uit ... şi tot o să'mi fie dor! Şi acolo o să am probabil aceleaşi coşmaruri, aceleaşi sincope'n respiraţie, aceeaşi sete ... şi probabil că nu o să mă ''vindec'' ... dar momentan mă simt mai bine numai pentru faptul că am ales să încerc să sper!