Ahora no estas aqui, ahora no estoy aqui, pero el silencio es la mas elocuente forma de mentir ...

Te Echo De Menos

" Îmi pare rău, dar să ştii că eu nu am bani ... "

Mori, dă'te dreacu' ... !

>>"Uneori mă gândesc să dispar o perioadă, numai pentru a'ţi dovedi că însemn ceva dincolo de masă, hrană şi pat, spuse ea tristă. Dar mi'e milă aprioric de tine ... " "În afară de asta, continuai, tu, cu simţurile tale speciale - mă urmăreşti? -, ai fost prea mult minţită - ştii exact ce e minciuna şi la ce fel de minciuni mă refer -, şi asta îţi dă dreptul ca la rândul tău să minţi din când în când, spusei aparent în glumă. Numai să nu abuzezi. Meriţi această concesie pentru că tu nu faci încă deosebirea între mult şi puţin, amănunt şi idee. Oricum, ceea ce putem face este să ne iubim, asta ne mai rămâne în momentul de faţă, să ne iubim într-un cadru legal şi organizat. Desigur, ştiu, nu mai sunt atât de sever cu sentimentele. Nici cu ale mele, nici cu ale altora. Numai periodic, când n'am ce face, când simt cum mă doboară nehotărârea, abia atunci mă gândesc la amănunte ... De unde ştii mobilurile intime care hotărăsc reacţiile unui om? Evident, judecăm întotdeauna faptele, cel puţin aşa trebuie; ele sunt determinate însă de împrejurări irepetabile, depind de inteligenţă şi cultură ... O sofisticărie plictisitoare tot ce'ţi spun, ştiu asta; greu de luat de la cineva lecţii de morală, când însăşi istoria nu'ţi oferă prea multe pagini ... Ridicol este doar că mă pierd în toată brambureala asta ... Caut însă certitudini, am nevoie mereu de un petec de teren care să nu alunece sub tălpi."

Îmi dădeam seama că, fără să vreau, reveneam la eternele mele întrebări, că începeam să'mi par mie însumi penibil. " Ne tocăm nervii degeaba, spusei. Mestecăm zilnic tot soiul de chestii grave care n'au dus niciodată nicăieri, în loc să le uit dracului, să'mi văd de altceva ..." Pentru o singură clipă, i'am întâlnit privirea distantă, rece. " Ce vrei să'ţi spun? strigai. Nu înţelegi că până la urmă nu suntem cei mai vinovaţi, chiar dacă judecarea celor din jur trebuie să o facem după a noastră?" În clipa aceea, deşi păream pasionat, efervescent, mi'am dat seama că, de fapt, nu simt nimic, absolut nimic. Poate că sentimentele mele atinseseră, cu ceva mai înainte, paroxismul după care, firesc, urmează o fază mută; constatam, mă pierdeam în sofisme, negam, însă nici bucuria, nici neliniştea nu mai aveau rezonanţe psihice; <<

Augustin Buzura - Feţele tăcerii

S.O.S.

... da ... sunt "genial de tristă" ... dar ... contează? am nevoie de ajutor!

... cred că tocmai mi s'a îndeplinit visul ... şi mai cred că nu ştiu cum să mă bucur! Cam 80% plec de aici ...

Va fi-ntr-o noapte calda de mai.
Când vei intra
În parcul meu,
Nisipul aleilor desarte,
Îmbratisand pantofii tai albi, va tresari...
La revederea celei venite de departe
Copacii vor zâmbi...
Ferestrele-mi închise se vor deschide iar,
Si-n vazele uitate pe albe etajere,
Buchetele uscate de alb margaritar
Vor palpita
Ca-n ascultarea unui demonic Miserere!...
Va fi-ntr-o noapte calda de mai.
Când vei veni,
"Olimpia" din cadru-i îti va surâde iar,
Ceasornicu-n perete va respira mai rar
Si mutele covoare, pe jos, vor tresari...
Demonul nebuniei va coborî din nou
Pe-albastrele sofale
Si albele dantele,
Aripa lui va stinge lumina-n candelabru,
Iar noi,
Sub ocrotirea tacutelor perdele,
Postum ca si-ngropatii de vii, într-un cavou,
Ne vom iubi-n parfumuri de brad si de cinabru.

Si-apoi...
Va fi într-o seara poate ca si-alte seri.
Va fi
O seara de octombre cu palpitari discrete
De frunze,
De imagini,
De pleoape
Si regrete...
Vai!... cea din urma seara când tu vei mai veni
Va fi o aiurare de toamna pe sfârsite,
O aiurare-n versuri brodate pe-o batista -
Simbolul despartirii...

Si-atâta tot...

Si-apoi
Nu va mai fi nimica,
Nu va mai fi nici soare,
Nu va mai fi nici luna
Nici stele cazatoare...
Si fata de noi singuri,
Poate,
Nu vom mai fi nici noi!...

[ Ion Minulescu - Va fi ... ]

... sunt unele momente când nu mă suport! Când mi'e dor ... când plâng, când visez cu ochii deschişi ... când îmi doresc să fii lângă mine ... când am momente de slăbiciune ... când mă joc cu oamenii şi cu minţile lor ... când cerşesc o îmbrăţişare ... când beau peste limita normalului ... al bunului simţ ... când lovesc de teamă să nu fiu lovită ... când spun: nu pot! Şi nu mai pot ... câteodată!

... îmi doresc atât de mult ca mâine, la 2 ... să beau o bere în Cucina di casa fericită pentru că am primit bursa ... deşi ... nu cred că o sa se întâmple! Îmi doresc atât de mult să plec de aici ... ah, ce bine mi'ar prinde un an departe de toţi şi de toate ... vindecare!

Avem timp
avem timp pentru toate. Sa dormim
sa alergam in dreapta si in stanga
sa regretam ce-am gresit si sa gresim din nou
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine
avem timp sa citim si sa scriem
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam
avem timp sa ne facem iluzii
si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu
avem timp pentru ambitii si boli
sa invinovatim destinul si amanuntele
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare
avem timp sa ne-alungam intrebarile
sa amanam raspunsurile
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam
avem timp sa ne facem prieteni si sa-i pierdem
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa aceea
avem timp sa primim daruri si sa nu le intelegem
avem timp pentru toate
nu e timp pentru putina tandrete
cand sa facem si asta, murim.

[Octavian Paler - Avem timp]