nisipul se desparte de mare . . .

"ma duc mereu pe hol, dar holul este gol . . . " (pt cunoscatori!) JUST 4 YOU . . .

~te iubesc 'icule! azi am fost fericita...azi m'am simtit superb alaturi de tine! azi am fost eu, cea de altadata . . . ma rog, in sensul bun, pentru ca erai langa mine! numai cine ma cunoaste de macar 2 ani, poate sa'si dea seama ce schimbare s'a produs in mine, datorita lui. . . TE IUBESC! VREI SOARE, SOARE ITI DAU! vrei luna, luna ti'o dau . . . vrei munte . . . de vrei marea, n'am sa'ti mai dau nimic! caci marea nu'i a mea, nu'i nici a noastra. . . e a lui . . . va ramane a lui cat timp va mai trai pe acest pamant . . . a lui, si numai a lui . . . dar nisipul . . . nisipul e al meu, caci numai eu am calcat cu durere pe el . . . caci scoicile's tot ale mele, fac parte din mine, sunt reci, mici, taioase, si se sparg usor . . . ca noi! au crescut in mare, dar au ajuns pe nisip. sunt ale mele! sunt amintirile mele . . . marea? mare nu . . . marii nu'i mai este dor de mine ! pt ca asa vreau eu . . . sa nu'i mai fie!

~draga . . . Alex. . . am decis sa te las . . . am hotarat ca e cel mai bun pas! te parasesc pentru altul mai bun! nu pot s'astept inca un an, e prea mult!

~si daca nu ai fi u, ar fi altii mai rai~

. . . drumul imi crestea sub piciorare pe masura ce faceam pasi . . . insa ai stat retras . . . dar mie mi’a ajuns, caci alaturi de tine am incercat sa descopar taine, dar in camera , asteptam raspunsuri care nu au venit. . . acum amintirile imi sunt valize in care nu mai intra haine . . . sthii si u ca ne vantura vantul dupa cum vrea, uneori nu simt pamantul sub talpa mea, si’atunci mi’aduc aminte c’am invatat sa simt fara cuvinte!

Iti dau tie calitatile ca sa elimini defectele. Nu poti plati pe nimeni sa simta regretele in locul tau. JOACA ROLUL TAU, FA’TI REGULILE TALE SI JOCUL TAU! Lasa sabia jos, n’o sa vindeci cu ea o inima rupta, s’ar putea sa te mire, dar dragostea nu’i o lupta. Tot ce incercam sa’ti spun e ca aveam un raspuns. . . asteptam doar vremea cand aveai sa pui o intrebare! Si plangem, in brate ne starngem si’ncercam sa uitam, suflete frangem si plecam, si suntem oameni, trebuie raspunsurile sa le’nvatam si de intrebari, mai ales sa uitam!

Am pierdut destul timp si totul e schimbat, am luptat , castigat, pierdut, regasit, apoi te’am respins, impins, imbrancit, dezgolit. . .Si’am aflat ca nu esthi ceea ce am sperat sa fii, desi atingerile tale le simt, desi in suflet mi’ai lasat o urma adanca, NU REGRET! Si tot ce vreau sa te intreb: „cate suflete te’au urmat si s’au pierdut?”

Lasa’ma sa te pierd !!!