Apropiindu'ne de sfarsit privesc inceputul,Doamne, cat mi'am mai dorit fructul,si'acum vad doar un copac fara radacini, sufocat de buruieni si maracini ... si n'am crezut c'o sa se ajunga aici, caci ochii mi'erau plini de bucurie si de speranta...Si nu stiam cat de greu o sa'mi fie, motive sa renunt am avut o mie si totusi credeam ca fac ceva sfant ... Pe unii ii salut acum cu privirea'n pamant si'n mintea mea se creeaza legende,desi sunt doar vorbe'n vant. Scormonind prin trecut am constatat ca m'am nascut total vulnerabila la anumite emotii, caci m'au furat "hotii", mi'au luat inima si linistea noptii ... Acum iti dau tie esenta mea si te rog s'o tii, caci am dat viata foilor incercand sa dezleg misterul cailor! Si crede'ma ca nu'i nimic mai frumos decat sa'ti lasi sufletul sa vorbeasca ... E singurrul lucru in care mai cred dupa 2 ani de truda prosteasca.
Am spus destul, iti las pamantul si'o floare.
E numai vina ta daca moare!
~~sunt putin sad, dar asta e! nu sthiu dc! :-s Pm, am scris niste versuri din verita adaptate cerintelor mele...ia aminte numai la ce scrie inclinat! >>>pup pt cineva<<<
Postări
0 păreri:
Trimiteți un comentariu