Just 4 my little boy... LTB! te iubesc! 1decembrie2006

Morning comes slow today
Memories push through from yesterday
Where will I be tomorrow
What do I have to show
From my life
Stay
I need you here for a new day to break
Stay
I want you near like a shadow in my wake
Flow with life down the drain
Memories and force of will sustain
Where will I be tomorrow
What will be left to show
From my life
Stay
I need you here for a new day to break
Stay
I want you near like a shadow in my wake
It's the little things
Little things
Little things
That make the world
Stay
I need you here for a new day to break
Stay
I want you near like a shadow ïn my wake

Carnival.... of rust - Poets of the fall

si simt nevoia sa mai scriu o data melodia asta...in romana...

BALCIUL “RUGINIT”

Respiri numele salvatorului tau la ora de ananghie
Si gusti vina daca aroma iti aminteste lacomie,
Implicare,insinuare, dusmanie, pana cand nu vei mai putea minti cu seninatate
In toata aceasta agitatie, inainte ca, capa si spada sa se uneasca pentru a ucide

Vino si “hraneste” ploaia
Sunt insetat de dansul tau de dragoste sub cerurile languroase

Da, hraneste ploaia
Fara a ta iubire viata mea nu este altceva decat un balci “ruginit”

Este totul un joc de a evita esecul,
Atunci cand adevaratele culori vor sangera,
Totul in numele obrazniciei si a lucrurilor inutile
Imi doresc ca apoi nici un dezastru sa nu ne mai poata atinge

Si, mai mult ca niciodata, sper sa nu ma prabusesc
Cand “destul” nu mai are acelasi sens
Vino si hraneste ploaia

Nu pleca…..cand lumea e in flacari
Nu pleca….cand inima tanjeste

pe melodia asta voi adormi eu...de 1 decembrie......mda...si eu!

La multi ani, Romania!

Cam asta era acum un an... acum un an...lucrurile s'au mai schimbat!

***27 noiembrie 2005
Astãzi mama mi-a aruncat pãpuşa din in. A spus cã eu nu o sã mai am copii niciodatã şi cã trebuie sã scape de lucrurile vechi din casã; dar nu s-a gândit nici o clipã la faptul cã jucãria era a mea şi în nici un caz nu o pãstram pentru “copiii” mei. Era frumoasã: avea nasul rotund şi roşu, pãrul blond ca o mãturã, iar corpul ei moale era atât de liniştitor în serile când mã întindeam obosit pe ea. Obişnuiam sã o calc pe faţã cu maşinuţa primitã de la tata, mi se pãrea cã o aud plângând şi, brusc, mi se fãcea milã de ea şi o luam în braţe. De ce a trebuit sã o arunce? Vãd în fiecare zi sute de barbati frumosi care îşi mişcã provocator trupul, dar nici unul nu pare sã îmi dea atenţie. De ce? Sunt chiar atât de urâta şi respingãtoare? De ce nu sunt şi eu pe canalul 5 unde se uitã mama cu atâta interes în fiecare searã? Sã mã vadã şi pe mine un barbat pe care sã il iubesc şi cãruia sã îi fac mulţi copii. Sau chiar dacã nu vrea copii, mãcar sã mã lase sã îi fac şi eu ce fac alte femei atator barbati. M-am sãturat sã mã joc singura. Tot azi mi-a venit o idee fantasticã. Mi-am dat seama cã existã un mod în care sã pot sã fiu şi eu bãgata în seamã, un mod prin care sã nu mi se mai arunce pãpuşa la gunoi fãrã aprobarea mea. Mâine dau o raitã prin mall şi caut unealta preferatã. O vreau frumoasã, cuminte şi singurã acasã.
28 noiembrie 2005
Dacã lumea nu ar mai fi atât de optimistã şi-ar da seama cã cerşetorul poate fi cel mai fericit om şi cã eu pot fi cel mai trist om chiar dacã nimeni nu mã va prinde dupã ce o voi face. L'am gasit. Pe acel EL care este perfect. Mã pregãtesc sã il cer în cãsãtoria morţii( ar trebui sã devin scriitoare). E alb,are buze cãrnoase şi ochi negrii. Mâinile mele vor atinge chipul lui; dacã se va împotrivi de la a face un om fericit, il voi ameninţa cu moartea. Ilar este cã el oricum va muri orice ar face. Am douã eşarfe de mãtase, cu trandafiri roşii pe ele...una e albã, una e neagrã şi nu ştiu pe care sã o folosesc.
‘ Singura modalitate de a scãpa de pedeapsa capitalã este sã te declarãm nebuna’ îmi spunea avocatul trei zile mai târziu. Dar nimeni nu m'a crezut...

***Sweet! Superb! Funny! Crazy! uf, doamne! sa incerc sa ma calmez! 'ubita, doar u sthii, doar u vei sthii! deci, copil frumos, intelegi de ce sunt fericita??? nu sunt foarte happy, dar totusi, WTF! Omg! lumea asta se duce de rapa. . . Nu didy? deci cand suntem noi doua fericite, e grav. Ceva nu e in regula! " ĄQuizás ese tipo no mande en su corazón! "

***"A venit , a venit toamna
Acopera'mi inima cu ceva
Cu umbra unui copac,
Sau mai bine. . . sau mai bine cu umbra ta!
Ma tem ca n'am sa te mai vad uneori
Ca'au sa'mi creasca aripi ascutite pan' la nori
Ca'ai sa te'ascunzi intr'un ochi strain
Si el o sa se'nchida cu'o frunza de pelin!
Si'atunci m'apropi de pietre si tac
Iau cuvintele si le'nnec in mare
Suiera luna si'o sar, si'o prefac
Intr'o dragoste mare!"
(Emotie de toamna - NICHITA STANESCU)


***M-am trezit azi dimineata si eram albastra. Mainile pareau vopsite uniform cu a nuanta de albastru care se pierdea molatec pe pielea mea, picioarele la fel, tot corpul meu se pierdea intr-un albastru azuriu ce lumina toata camera. Buzele straluceau albastre si umezi, zbatandu-se sa se miste dar erau strivite in albastrul lor. Parul meu,scurt si drept reflecta nuante tari de albastru, acelasi albastru care imi invelise fiecare particica a trupului meu. Am plecat in cautarea mea, in cautarea raspunsului la toate intrebarile ce mi se aglomerasera in mintea-mi prea zbuciumata ca sa mai gaseasca un raspuns. Am mers ore in sir, apoi zile, luni, ani. Mergeam, mergeam, cautam o scapare din cerul ce ma invaluise, cautam raza care sa-mi usuce pielea… prea albastra. Si, dintr-o data liniste. O liniste prea puternica se cobora deasupra mea incercand sa ma ademeneasca intr-un joc silentios, jocul unei ere albastre. Ploaia se scurgea incet incercand sa curete culoarea dar nu contenea. Si picaturile cadeau, cadeau iar eu paream un singur punct albastru intr-un univers ploios care incerca sa ma ajute. Si linistea aceea care imi tulbura forta, chipul, culoarea. Drumurile erau aceleasi, lungi si impletite pana la punctul lor de sfarsit. Cerul era senin. Mereu senin si nu intelegeam de unde cad picaturile fierbinti care incepusera acum sa ma cheme, sa ma strige. Ma initiau pe un drum pustiu, fara semne, fara oameni sau lumini.Doar urmele pasilor mei se pierdeau in aceeasi culoare care incepuse sa aiba nuante verzui sau asa mi se parea mie de la somnul care zacea in mine tragandu-ma de mana pe marginea drumului dar eu ma ridicam mereu si continuam sa merg nestiind incotro.

Si dintr-o data ploaia inceteaza, soarele isi picura incet scanteile de lumini pe pamant, oamenii danseaza, canta, aleraga pe un ritm vesel si acolo era… covorul albastru, vaporos pe deasupra caruia plutea mirosul specific, sarat. Acolo era inexpugnabila casa albastra.Marea. Acasa.Zambetul sclipea in scanteia soarelui, acum eram fericita, apa parea calda si ma acoperea incet. Dar… brusc, zambetul a inceput sa radieze tot mai mult pe chipul meu, pana am luat foc, apa parea de-acum fierbinte. In curand, m-am ridicat din mare. Eram un bulgare de foc!

azi...1 dec am ales sa scriu ceva cu marea. se fac 3 luni de cand am plecat de la " maaaneeeeaaaaa" e 3 si 12! la ora asta primeam mesaj de la tine, la 3 si 30 deja beam wisky. . . mai incolo deja plangeam, deja mi'era dor! si mai incolo incepeam sa realizez ca te . . . ! pup dulce pt copilu' care sper sa se simta! simte'ma!

...si cam atat era acum un an...

Simt ca sunt libera, dar stiu ca nu sunt...

Cred ca mi'am trait viata inainte de a ma naste, caci altfel nu'mi explic cum de simt ce simt in acest moment.M'am saturat sa ma intrebe toata lumea ce am, de ce am, pentru ce am...cu ce am...cu cine am...sincer? Ce va pasa voua? daca a ajuns sa nu'mi mai pese mie, cu ce va este de ajutor daca la un moment o sa aflati care este cauza starii mele de "nimic"?? De unde atat interes pentru ceva ce pana acum o luna nu va punea niciun semn de intrebare? Dar va rog, sa nu va preocupe starea mea, caci eu vad ca reusesc sa o ignor...va rog, nu'mi aduceti aminte ca ma simt ca dracu'.Dar va rog, spuneti'mi si mie: de unde atata ipocrizie in voi? "Va simteti bine?".Ma bucur!
**Nu exista suferinta'limita...cred ca nimeni nu o sa poata sa spuna vreodata: "sufar cum nu am mai suferit si cum nu o voi mai face!" . Existenta=Suferinta!
**Am citit in Cioran ca trebuie sa suferi pana la capat, pana cand incetezi sa crezi in suferinta...sa spunem ca sunt ateu...cred doar in suferinta! Wtf?
**Unicul mijloc de a'ti apara singuratatea e sa ranesti pe toata lumea, incepand cu cei pe care'i iubesti. - dar nu vreau asta...vreau numai sa fiu singura...tocmai azi mi'a spus cineva ca : "mi'am dat seama ca ma pot simti bine si singur"...adevarat...si nu se referea la "o laba", ci pur si simplu la a sta : el si cu el, undeva, unde pot fii doar ei doi...Cam tarziu si'a dat seama...am descoperit asta acum cativa ani buni...si nu am luat'o ca pe o tragedie...[asa cum fac ai mei] ... e un fel de terapie, folosita atunci cand simti ca nimeni nu te poate ajuta, nimeni nu te poate intelege.
**Meritul meu nu e ca sunt cu totul ineficace, ci ca m'am vrut asa.

Viata mea este incredibil de absenta.

Nu am ce sa comentez...Nu suport sa mai tipe cineva la mine...cand cineva indrazneste sa o faca, sa strambe cumva din fatza sau sa faca vreo mutra aiurea, cedez nervos, ma lasa picioarele...si simt ca daca nu fug in directia opusa...ceva din mine va exploda, iar pumnul drept se va infige brus in gura individului...toate astea urmate de un plans isteric...Streeees!

D' you breath the name of your saviour in your hour of need,
n' taste the blame if the flavor should remind you of greed,
Of implication, insinuation and ill will, till' you cannot lie still,
In all this turmoil, before red cape and foil come closing in for a kill
Come feed the rain
Cos I'm thirsty for your love dancing underneath the skies of lust
Yeah feed the rain
Cos without your love my life ain't nothing but this carnival of rust
It's all a game, avoiding failure, when true colors will bleed
All in the name of misbehavior and the things we don't need
I lust for after no disaster can touch us anymore
And more than ever, I hope to never fall, where enough is not the same it was before
Come feed the rain...
Don't walk away, don't walk away, oh, when the world is burning
Don't walk away, don't walk away, oh, when the heart is yearning

[T.I.C] te iubesc mult... sper ca maine sa fie bine la Valy... Dj saracu' de el, la marele fotbalist... ;) poate mai ies si eu din starea asta de rahat... poate maine ma calmez... "la anu' o sa iasa mult mai bine"

P.S: asculta melodia pe care ti'am dat'o...Te iubesc!

Si apropo de commentu' de la postu' trecut... nu am mai dat niciun semn de viata si cred ca nu mai are rost...parerea mea!

Asta sunt eu!

Uite asa imi place mha sa traiesc...Asta sunt eu! iar daca dansez intr'un anume fel, nu va dau voie sa "va permiteti" sa va ganditi la multe...sau pana la urma e libertatea voastra... [asa cum mi'a zis un idiot "te'am vazut cum dansezi si mi'am permis sa ma gandesc la multe"] futu'va'n gura de labagi!pfaaaai cati draci mi'ai facut Bijboake! baga'mi'as pwla...ca si asa nu mai injurasem de ceva timp...na mha! va las libertatea sa va ganditi la ce vreti voi, infectilor, ca am trecut acum 2 saptamani testul cel mare...si cred eu ca l'am luat cu 9,50. Sa veniti la usa mea si cu un BMW...atata timp cat am iubit nu se atinge nimeni de mine, idiotilor... iar tu cataline, vorbeste mai putin ca spui numai tampenii! "pey vezi daca...lasa" Pey asa faci mha? frumos asa...tine'o tot asa, dar departe de mine!

Te gandesti la trecut...?

Ma gandeam ... in acest week'end petrecut departe de Bucuresti, la tot ce a fost, ce este si ce va fii! Am ajuns la concluzia ca despre viata mea, ca despre a multora, s'ar putea scrie o carte sau face un film...pe care nimeni nu are citi'o, respectiv, nu l'ar vedea...Dar ar fii cartea, filmul nostru! Ma gandeam la mine, la ce am fost si ce am ajuns sa fiu...schimbare radicala? niciodata...Gandesc la fel, poate doar putin mai matur, am aceleasi idei pe care nu le pot pune in practica...am mai multe ocazii de pe urma lor putand profita, dar pe care le ocolesc. Mai am o luna si fac 17 ani...nici nu sthiu cand au trecut, de ce au trecut, pentru ce au trecut. Sthiu doar ca eu, in mare, sunt aceeasi, eu ascunsa dupa o masca din ceramica, viu colorata... Zilele aseta m'am identificat[poate suna urat], cu vulcanii noroiosi...ma uitam la ei si ma regaseam intr'o mare mica masura! de ce? uita'te la ei... si daca ma cunosti ai sa'ti dai seama...vreau ca o data cu implinirea frumoasei varste de 17 ani sa descopar lucruri noi si frumoase care sa'mi poata aduce un zambet pe fata. Si acum imi aduc aminte, ca de pe la 7-8 ani imi doarea sa ajung cat mai repede la varsta de 16 ani...credeam eu ca e cea mai frumoasa...canci! mda...adevarul e ca varsta de 15-16 ani a fost ce mai frumoasa de pana acum... cu bune si cu rele...mai mult bune! mai ales vacanta de vara...alaturi de 'ubita! adica...au fost poate mai multe lucruri frumoase in perioada 28.12.'04 - 28.12.'05. decat in perioada '05-'06 respectiva 16-17 ani! a fost mai bogata in cunostinte, in zambete, in puritate...in iubire...in lucruri noi! adevarat...acum nu vad ce "nou" ar mai putea sa ma bucure! cunosc aproape tot de ce am nevoie ca sa sustin viata ce va urma... aproape! bine, aici e si vina mea, ca am vrut sa cunosc tot de la varsta asta...dar nu o vad ca pe o tragedie. Am invatat ca ambitia e mai presus de dragoste si mai presus de orice altceva...am invatat ca ambitia e tot ce iti trebuie ca sa poti merge mai departe [pt mine...nu vb de cei cu un handicap de exemplu, infirmi de ambele picioare dar care au ambitie sa mearga...e jenant...dar ambitia lor probabil e sa'si duca viata la bun sfarsit, asa cum sunt] ... am invatat ca trebuie sa profiti de fiecare ocazie in viata ca sa te afirmi...si sa profiti pana la capat [lucru pe care eu nu l'am facut...pt ca "iubesc"] Nu commentez. Am aflat ca nu am prieteni si nimeni din noi nu are...mai devreme sau mai tarziu o sa ne dam seama de lucrul asta... daca nu cumva ne'am dat seama deja dar continuam. Momentan viata de liceu nu mi se pare o chestie atat de reusita...depinde de liceu poate...dar si daca esthi intr'un liceu unde nu se face carte deloc, poate gandul ca o sa ai nevoie in viata de "cartea din liceu" te streseaza. E normal... cred ca abia intr'a 11'a o sa fie viata de liceu...pt mine... intr'a 11'a o sa fiu majora...cu parintii mai usor...nu ca acum nu mi'ar da destula libertate...dar e altceva... cu viata de noapte, cu acceleratia la maxim pe Dambovita in sus...Cu piciorul pe acceleratie... cu picioarele tremurand...la volanul masinii pe care ti'ai dorit'o sau nu...ce conteaza...am asigurat un Peugeot! [si totusi, un BMW la mana a doua macar] ... si...uite asa, imi vine sa'mi bag pwla in viata mea de aproape 17 ani...si mai ales: in ultimul an: fara numaaaaaaar!
brb ca mai am 1/4 din Busuioaca!

Nu mai vreau...

Deja starea mea de rau si jena a devenit un subiect tabu in casa...sau era, pana azi... De azi s'a pus problema de o iesire la un spital...Asa, "in vizita". bine'nteles...cum maica'mea se crede deja doctor, a si pus diagnosticul : "oboseala cronica...sau elimina cauza care te face sa te simti rau" [nu are rost sa specific "cauza" pe care o crede ea] problema e ca, ma ingrijoreaza si pe mine starea asta, si poate chiar ar trebui sa consult un medic...moleseala, ameteli ici colo, stare de cacat...nicio urma de zambet...sincope'n respiratie ajunse pana la senzatia de sufocare sigura...oricum...poate sthiu si eu care e cauza...tuturor problemelor din viata mea, insa e mai presus de mine, de inima mea care inca functioneaza bine?!pe dracu, si aia bate cand vrea ea, pe ce ritm vrea ea! Uit cu zilele sa zambesc...uit cu zilele sa ma bucur de ceva cat de mic! bine, chiar nu am si nu gasesc nimic. Parca nici in el nu mai vad ce vedeam acum 1 an, acel ceva ce ma facea fericita...adica...am de foarte multe ori momente cand ma uit la el si ma incearca o perioada de tristete...urmata de : "mic, esthi trist...ce ai patit?te'am suparat cu ceva?" Mi'e si mie greu...simt ca o iau de la inceput cu el, iar acum de frica sau nu sthiu de ce...nu mai pot sa'i spun ce ma deranjeaza...Am incercat deja de 2 ori sa pun capat relatiei, si nu am reusit...de ce? nu stiu...ceva m'a oprit...poate frica de nou...poate mi'e frica sa o iau de la inceput...un inceput cu altcineva! si nu vreau sa mai aud texte d'alea, a la Max: "hai Lalaaa, lasaaaa...ca sthiu yo...vb prostii...cum pwla mea sa spui ca vrei sa te desparti de el si ca nu mai poti...ce vrajeeeli...la voi e marfa relatia, ca mereu stiti dupa o cearta ca o sava impacati" plus ca toate afirmatiile lui nu sunt adevarate...si mai sunt spuse si pe un ton ceva la genu: "vai ce proasta esthi u" ...si va rog nu'mi puneti ambitia la incercare...bine, ca doar nu o fac din ambitie, sau nu as face o sau nu am facut o...in fine...problema mea e ca : psihicul meu cedeaza usor usor...e ca si cum te'ar arde cineva intr'un crematoriu de viu ... asa e si la mine...cineva imi transforma sufletul intr'o pulbere de culoare gri...si ca sa fie tot perfect o si imprastie aruncand'o in mare ca sa nu se mai poata face un intreg niciodata! si gandeste'te ca, in timp ce esthi ars, poti simti dar si vedea tot... e groaznic...e ca in cele mai negre cosmaruri cand simti ca esthi alergat de cineva,ti'e frica, nu poti sa alergi si nici sa tipi, si desi iti dai seama ca doar visezi...nu te poti trezi ramand frica...asa e si la mine...si poate si la tine (ca tot am aflat ca citesti blogul) . Ce sa zic...viata e plina de surprize...dar si de momente in care te intrebi de ce mai traiesti...toate trec...problema e ca toate trec si o data cu ele...si noi!

M'a pierdut...sau in cel mai bun caz:ne'am pierdut pe drum! A fost si s'a dus...asa cum mi'am inchipuit, asa cum nu mi'am dorit sa se intample...iar daca citesti aceste randuri, nu'mi spune, sau nu'mi da de inteles...te rog,doar sa faci in asa fel sa nu te mai vad in viata mea.Nu ma mai cauta...niciunul din noi nu meritam chinul asta...eu...cu atat mai putin! sa sthii...crede'ma...am luptat cat am putut eu de mult.Si incerc acum sa ma iert caci am pierdut razboiul!

Ma intorc la viata mea!

Tot ce vreau e sa simt ca traiesc...sa pot sa zambesc iar! sa pot sa sper iar la ceva bun...vreau sa ma simt iubita...asa cum merit sa fiu iubita, nu cum ma iubesti u! vreau sa fiu respectata, sa fiu tinuta in brate...sa nu ma simt fortata...sa simt ca ma vrea cineva, ca cineva ma iubeste! Vreau sa am iar incredere intr'un om...prieten,prietena, amic,iubita, iubit! vreau sa fiu eu...Vreau viata mea!
Vreau sa nu mai sufar, sa nu mai simt ca ma sufoc, sa nu mai am astm pe fond nervos [numai eu sthiu cand s'a declansat forma asta urata]...vreau sa nu ma fi simtit vinovata pt. ca relatia ar fii fost stricata din cauza mea...vreau sa nu fi suferit atat in relatia asta...vreau viata mea! as fii vrut sa ne bucuram fiecare de noi...as fii vrut sa ne casatorim...ah, ce prostie! as fii vrut sa nu fi avut tentatia sa'ti scriu in mesajul de ieri: "imi bag pwla in relatia asta de cacat"...
As fii vrut sa fii azi, asa cum mi te'am inchipui ieri...u ala bun, care niciodata nu greseste, care mereu are dreptate, care ma invata de bine, care ma iubeste si ma respecta...care ... nu m'ar fi mintit 5 luni de zile!
Ma vedeam cu tine undeva departe...ma vedeam cu tine in gandurile mele cele mai indepartate. Am impresia ca esthi jos...Ai tusit??? Parca asa am auzit? esthi jos? ce conteaza...Ti'am zis: NU vreau sa te vad...simt o ura in mine, pt. mine...caci mi te'am daruit cu sufletul mai mult decat trebuia...ca mi'e frica fara tine! dar ce conteaza? zi'mi? ce conteaza? cand u mi'ai schimbat viata radical?! Te'ai purtat cu mine ca si cu ultimul cacat de pe marginea strazii...mi'am incalcat zeci de principii pt tine...pt. ca te iubeam...Renasc!Sau, cel putin asta vreau sa fac! >asteptai sa'ti cer scuze?<>
Asta e viata mea...un cacat! NU MAI VREAU!

Ma bucur ca exista moarte,pt. ca doar asta ma face sa'mi dau seama ca traiesc!

Tie, care imi stai in gand cand nu esti linga mine, care poti, cu un zambet, sa ma faci sa uit de toate, care ma iei in brate cand ma ghemuiesc noaptea langa tine, care'mi suporti crizele de nervi si de melancolie, care ma faci sa rad cand sant suparata, tie... De ce tocmai tie iti cer intotdeauna mai mult? Mie, care te iubesc asa cum esti si tocmai pentru ca esti asa, care ma culc tarziu, asteptandu'te, care te mangai pana adormi, care'ti ascult gandurile visele si nebuniile, mie... De ce tocmai mie imi spui ca nu iti dau ceea ce vrei? Noua, care stim sa dansam uitand de tot ce ne'nconjoara, care de mult pasim in acelasi ritm pe strada, care am stiut intotdeauna sa ne reinventam, noua... De ce tocmai noua ne vine mai usor sa ne spunem cuvinte grele, decat cuvinte de dragoste? Am ajuns la o dragoste cu "runde", in care ne uitam intotdeauna pe celalalt taler al balantei, sa vedem ce primim in schimbul a ceea ce oferim? Oare n'ar fi mai simplu ca de fiecare data cand vrem sa ne scoatem ochii sa ni'i sarutam, in schimb? Daca suntem tot timpul "in constructie" si in proces de imbunatatire, vom putea vreodata sa ne bucuram de ceea ce construim? Oare... Cred ca am o problema. Cred ca nu sunt in stare sa ma bucur de prezent, de grija viitorului. Si mai cred ca am nevoie de ajutor, pentru ca de mult nu ma mai plac asa, de mult vreau sa ma schimb! Cred ca'mi pun prea multe intrebari si cantaresc prea mult fiecare gest, gand, vorba primita sau data. Cred ca de asta, uneori, ma trezesc ca sunt spectator la propria mea viata, ca am uitat sa particip! Tie ti'am spus sa te uiti bine la mine, sa te gandesti bine daca asta vrei sa ai linga tine, pentru ca eu n'o sa ma schimb. Acum, tot tie iti spun ca unele lucruri mi'as dori sa le schimb, dar nu cred ca pot face asta singura. Mie mi'ai spus ca sunt nevasta ta, eu ma simt ca si cum n'as fii nici macar o persoana. Nu vreau sa fiu precum planta cataratoare care gaseste sustinerea unui copac si ajunge sa'l sufoce si sa'l goleasca de frunze. Si, uita'te la mine, cum, in timp ce ma hotarasc ca trebuie sa schimb unele lucruri, nu ma pot abtine sa nu ma gandesc ca ar trebui sa primesc ceva schimbari. Sunt o persoana groaznica, nici nu mai stiu cine sunt. M'am pierdut? M'am avut vreodata asa cum cred eu sau, in odiseea mea de spectator, am inceput sa ma uit la viata altcuiva, fara sa'mi dau seama? Iar ma apuca toiul noptii fara sa dorm, iar schimb programul de zi pe cel de noapte E cazul sa ma duc la culcare. O sa postez blogul asta fara sa'l citesc, desi probabil o sa'mi para rau cand il voi revedea. Tie iti spun: te astept cu bratele deschise sa'mi saruti ochii, fruntea si inima, si, daca merita efortul, sa ma ajuti sa'mi regasesc linistea!
De asta am nevoie de alte priviri. De priviri noi, priviri'oglinzi din sticle de Murano, priviri ca apele limpezi. Priviri rare, ca niste elastice colorate, frumoase, in stare sa ma lege pe mine de mine, doar de versiunile mele favorite... E infidelitate?!

Tot tu.

[stare de cacat] Sunt deprimata... Am un nod in gat, mi'e greu sa respir. Nimic nu e cum ar trebui sa fie! Si totul din cauza ta! Ah, cat te urasc in clipa asta. De ce imi apari mereu in vis? De ce te vad in ochii oricarui barbat care ma priveste cu insistenta? De ce dracu` nu pot sa te uit? De ce dracu` te urasc? De ce tot ce fac e inutil? De ce nu te pot sterge din mintea mea? Esti ca o pata nenorocita de vin rosu pe o camasa din satin alb. Orice fac, nu scap de tine. Si m'ai obosit in ultimul hal! Ai dat buzna in viata mea, ai transformat totul in haos si ai plecat fara niciun cuvant.Te'ai reintors in lumea ta meschina, josnica, plina de minciuni. Toata viata ta, fiecare an, fiecare zi, fiecare clipa, fiecare amintire este o minciuna. Totul este construit pe minciuna. E un castel din carti de joc. Si nu stiu cum dracu` ai reusit sa ti'l inalti atat de sus, atat de impunator si impenetrabil, ca o fortareata. Atat de fragil si totusi atit de rezistent. Si ce se va intimpla cand, la urmatoarea rafala de vant venita din propriile'ti greseli, castelul se va ruina? Ce dracu` o sa se aleaga de tine? Praful! De ce ai tinut mortis sa imi transformi si mie viata intr'un nenorocit de castel din carti de joc? De unde ambitia asta nebuneasca? De ce distrugi tot ce atingi? Ma innebuneste gandul ca ai facut parte din viata mea, ca ti'am dat totul, ca mi'ai frant inima, ca am avut atata incredere in tine. Mi'a fost atat de bine ultimele saptamini. Incepusem sa uit. Dar nuuuuuu... Nu se putea sa fie totul ok! Trebuia sa ma suni, sa iti aud vocea, caine ce esti! Imi pot gasi atat de usor pe cineva care sa imi placa, cu care sa ma simt bine... Dar increderea?! Nu exista. Nu ai mai lasat nimic in sufletul meu, decat un mare vid, in care ma pierd si ma risipesc din ce in ce mai mult. Cum sa mai am incredere in cineva? Poate asta ai si vrut... La urma urmei, ce sens are? Ce sens are sa ma gandesc la tine, la mine, la tot? Si totusi esti mereu prezent in viata mea. DE CE? Lasa'ma sa traiesc, lasa'ma sa mor, lasa'ma sa iubesc, lasa'ma sa urasc, lasa'ma sa ma pierd in propria'mi uitare! Numai numele tau imi face rau, de parca o mie de lame ascutite mi'ar fi infipte de o forta nevazuta in inima si in pantece! As vrea sa existe o vraja, niste versuri, ceva, orice, care sa ma dezlege de nenorocirea asta in care m'ai lasat, atat de singura si pustiita. Am obosit de tine, m'am scarbit de mine. Totul e infern!

Ziua in care n'am putut sa mor:

- Mi'e dor de tine.
- Serios?
- Da.
- De ce?
- Nu stiu. Dar mi'e dor de tine.
- Mi'e frica.
- De ce?
- Nu stiu. Dar si mie mi'e dor de tine.
- Atunci hai.
- Unde?
- Nu stiu. Hai.
- Bine.

...nu sthiu ce vreau...sau poate sthiu dar mi'e frica sa recunosc sau sa o spun in gura mare, sa urlu ca vreau sa... adica... sa urlu ca cineva sa ma auda si apoi sa ma contrazica, sa'mi zica : "nu e bine...mai gandeste'te!" sau poate chiar nu imi doresc chestia asta...sau poate ... de ce ar trebui sa ma auda cineva? ca sa ce? noi nu contam pt nimeni...suntem o generatie de egoisti, chiar daca nu vrem sa recunoastem...da...pt ca asa suntem...si sa dau un exemplu: niciodata nu am inteles de ce cineva vrea sa mearga cu mine la cumparaturi, ca eu sa'mi iau ceva iar acel cineva sa stea si sa se uite, sa'si dea cu parerea: "da, iti sta bine..." sau "vai ce naspha iti vin blugii pe cur" ... "vaaai...ce bine iti sta in rosu" cand eu sthiu f f bine ca in rosu arat ca dracu, pt ca ma face palida... buun...sa revenim...na ca nu mai sthiu de unde am inceput! o secunda... mda...nici dupa ce am recitit ce am scris nu pot sa'mi dau seama unde vreau sa ajung! Cred ca nimeni nu sthie, nici la o maturitate tarzie, nu stie ce vrea cu adevarat de la viata...nici pe patul de moarte nu sthim, cred, cu exactitate ce vrem cu adevarat...sau ce vrem in urmatoarele ore de inspirat si expirat... de ce mi se spune: "gandeste'te ce vrei cu adevarat de la viata si pe urma mai vorbim" ... de ce? in primul rand, uita'te in oglinda , si zi cu voce tare ce'ti doresti... apoi, uita'te si peste un an, si trageti un glonte'n cap...asa am sa fac eu...maine ... da... aici vroiam sa ajung :

***imi semnez sentinta la moarte...simtindu'ma extrem de bine fiindca moartea mea o sa fie onorabila... in liniste si ferita de ochii lui... i'am zis de multe ori, ca vreau, imi doresc sa ma marit cu el... maine am sa mi pun o oglinda in spate una in fata si am sa rostesc asta cu voce tare... si am sa vad, porbabil, cum fata ma tradeaza sau nu...cu mi se ridica parul la spate, si cum imi cade zambetu' instantaneu... acum sthiu ce vreau... dar peste cativa ani am sa'mi aduc aminte, cu placere sau nu, ca, odata, mi'am dorit sa ma marit cu el... e ciudat nu? pe 1 audust 2012 am fixat data nuntii... acum nu mai avem nasi ... ;) ma gandeam ca...ce copil sunt uneori... sau... ce mint! oare eu chiar imi doresc asta? acum DA! da?
Te iubesc! mult...

Hai sa consumam benzina!

...eu am trecut pe langa concert...am ajuns in tineretului, si am inceput sa fac spume ca vreau la Vama...cand am ajuns, tocmai se terminase...:( sthiam ca esthi acolo...

Sa continuam...dupa ce am plecat din Escape, am fost sa mancam ... hmz...undeva pe langa Sandu,unde candva la masa, mancam cu Sandu,Grasiutz si Andrei...ne'am luat la pachet si am mancat in masina in spatele blocului meu, in masina...Am urcat pana sus, am mai facut rost de bani, am luat paine si m'am dus sa mananc si eu ce e mai ramas.Am mancat ca niste porci... am plecat in poligon...unde am primit telefon de la taicamiu, nervos ca am facut mizerie in fata la el la garaj...du'te si strange...Pooormaaa...hmz... ne ducem spre baneasa...de ce? nici eu nu sthiu...de dragu' de a ne plimba... eu pe bancheta din spate cu cata, stega la volan, driscu in dreapta...vinu' si berea tot in spate si din cand in cand prin fata la driscu! ne intoarcem .... trecem pe langa concert... si trecem... ne intoarcem, ne repezim toti in wc'urile publice... mai luam un vin si o bere si mergem la polivalenta...stateam in masina si ascultam muzica... ne plictisim si mergem undeva pe langa bijbok...stam si acolo in masina ascultam muzica... si: "actele la control, va rog" un gabor prost. "fata, ce'i cu ea?" ... scapam...si ne continuam treaba...pe bancheta din spate... la 4 cred, eram la mine in scara, eu cu cata... am dormit in bratele lui, intr'un frig infernal...la 5 eram in casa si mancam rodii...frumoasa noapte...oo daaa...si gafa noptii: "haa...sthiu eu pe cineva care sta in baneasa? " ce rost avea??? :))

"Un Green Apple..."

A fost frumos aseara...de la 12 juma in Escape...tragic Escape...dar merge...in fine, dupa ce Akentu' a urlat pe 6 melodii , dupa ce Cotolan (prof. fizica din liceu) se dadea la mine, imi zambea si se uita dupa mine...dupa 2 ore timp in care ma uitam la barman...pt. ca nu sthiam de unde sa'l iau...m'am dus si l'am intrebat daca el e barmanu' din Why Not Saturn,de acum 2 ani...Mi'a rsp afirmativ si mi'a spus ca nu sthia de unde sa ma ia... am vb putin, mi'a zis ca se stabileste in Viena, unde salariul de barman e minim 800E ... si chiria 500E... :)) oricum...are aceleasi miscari... se joaca cu sticlele alea de parca ar fii atat de simplu... primul lucru' pe care i l'am cerut: "vreau o tequilla...de care e? " ...Camino...Peeerfect...ca pe vremuri...mda...si asta a fost 'ubita motivul pentru care ti'am dat mesaj ... sa'ti spun ca pt doua min, in timp ce vb cu el, m'am gandit la tine! "Un Green Apple..." si plus ca eu cu Cata si inca 2 baieti ne'am plimbat toata noaptea cu masina, si am trecut pe la universitate...mda...canta Vama!

Mi'e dor de mare...

Vreau la mare! Acum! Sthiu, sthiu ce vreau cadou de ziua mea, de Mos Craciun, de revelion...2 zile...la mare...Ah...Marea...Marea Neagra! ;) Vreau..."Dar sa nu te mai, sa nu te mai pot uita!" Te iubesc...micule! Vreau la mare cu Cata...ca sa putem repara , impreuna, zilele pierdute printre certuri, sa incercam sa aducem soarele pe cer...soare pe care l'am acoperit cu nori .Sigur putem sa inlocuim soarele, daca nu la iarna, la anu'...La anu' o sa iasa mult mai bine!

Am prea multe pacate...sa pot sa tii le tatuez pe spate!Black!

E prilej de sarbatoare: azi am ars'o, discutand ca intotdeauna fara a se ajunge la alta concluzie decat... hai bafta si ai grija ce faci! Si cum ar spune Racla: "unde sunt toti cand nu mai poti sa suporti?" si toata lumea se distreaza placut tarsaindu'si conversii pe Motoare alaturi de noua cucerire care seamana leit cu fosta. Si iata, o mare, mare nevoie de a reasculta Racla... ideea e ca acesti tineri domni, ca si Veritasaga te fac sa te intrebi de ce naibii mai esti in viata... adica exact ce'am s'o intreb pe vera maine la prima ora.Ironia sortii: eu ieri ii dadeam sfaturi, ii spuneam sa'si dea seama ca viata e frumoasa...cand eu acum, dupa mai putin de 24 de ore, caut acelasi sfat de la ea. I'am spus ca e o mare diferenta intre a trai si a exista... Toti cei care cred ca au simtul umorului ar trebui sa se intrebe daca lumea rade cu ei sau de ei.[max ar trebui sa se simta "mai bine sa rada lumea de mine decat sa fiu penibil" pey mha baiatule, stai linistit, ai din aman2 mai mult decat iti inchipui] M'am saturat sa primesc mesaje in care scrie cat de mult isi doresc din ce in ce mai multi oameni sa aiba gandirea ca a mea. M'am saturat si mai mult sa ma mandresc cu asta. Voi ati incercat vreo data, ca in momentul in care va doriti lucrul asta, sa va puneti in locul meu? daca da, inseamna ca deja v'ati dat seama ca nu va doriti o astfel de gandire.Era o vorba de intelepciune - in viata trebuie sa vezi jumatatea nefumata a joint'ului... desi totul e fumat. Nu ar fi perfect sa ne spalam creierele si sa'i lasam pe altii sa ne spuna cine si ce sa fim? insa, atat timp cat cei care isi impun dominatia (si lista e cam lunga... "iti sta bine in albastru" etc.) sunt niste cretini, e mai bine sa'ti autoimpui propriile cretinitati si asta pentru ca prostia nu e contagioasa, insa trebuie evitate multimile (in general, se transmite veneric... oricum). Vreau sa ridic o intrebare serioasa. As vrea sa stiu de ce unii tipi se ambitioneaza sa te intrebe daca atunci cand te masturbezi te gandesti la ei? de parca le'ai face un mare compliment. Oricum, revenind... pana acum mi'am autoimpus foarte multe cretinitati. Ultima este sa tolerez persoanele insuportabile ca proprii sateliti, in ideea ca, intr'o buna zi, situatia va deveni intr'atat de tensionata, incat voi rabufni cu adevarat si voi consuma nervii pana la extenuare, lasand in urma un echilibru perfect, spre deosebire de a taxa sistematic o persoana si a ma instiga mai rau... Morala zilei de azi... Cand ti se spune ca esti rau, inseamna ca esti lucid. pe maine...daca vom mai fii impreuna, caci niciodata nu sthim cand ne pot zambi sinele de tramvai d langa liceul meu mult iubit: Sincai!

[11 luni] si uite asa, imi bag pwlaaaa...

...micule, micule...azi facem 11 luni...ce frumos e... ce imi place mesajul pe care mi l'ai trimis...e superb...nu ma asteptam sa gasesc atata romantism in cuvintele tale.Ba mai mult, nu'mi vine sa cred ca m'ai sunat sa'mi spui ca de abia astepti sa ne vedem maine la 9 (asa devreme) in statie ca sa mergem undeva sa fim unul langa altul... sau probabil ai sa vii u cu masina. Incredibil, mai mult de atat, mi'ai spus ca sunt tot ce iti doresti... Dupa aceasta perioada de timp, de cca. o luna, mi'am dat seama ca u insemni tot pt mine...si ca tu doar pe mine ma vrei, si ca ma doresti ataaaat de mult incat ai face orice ca sa nu ma mai dezamagesti. Bha , mai mult, u chiar ai pus problemele tale pe planul 2, iar pe 1 am trecut eu...iar acum, de fiecare data cand treci prin ceva, vii si'mi impartasesti tot... asa, ca sa sthiu si eu, doar sunt logodnica ta...ce frumoasa e relatia acum...abia dupa 11 luni pot spune ca : da frate, e tot bine! bha mai mult,cand te'am sunat azi la 15juma si ti'am zis ca plec de la ore, in 5 minute ai venit la budapesta , renuntand la sala si facut muschi, doar si numai pentru mine...chiar ai venit ieri sa ma iei de la scoala, ai sarit gardul, m'ai luat in brate si mi'ai spus ca ma iubesti mult...ai zis ca ma duci acasa ca e intuneric si ti'e frica sa ma lasi singura sa ma duc acasa...nu era nevoie, chiar nu era nevoie. De abia astept sa facem 1 an ca sa sarbatorim de 3 ori mai frumos decat acum...caci sthiu ca ziua de 1 decembrie va fii una speciala...presimt! Si am observat ca ai inteles ceva din depresia mea...cand vroiam sa ne despratim...atunci am inteles ca eu contez mult pentru tine...f mult, si ca reactia mea a fost o prostie....cand u chiar aveai probleme si 6 zile +inca 3 la cca o saptamana, nu ai putut sa dai niciun semn de viata. intr'adevar, am gresit...Si acum recunosc, ca eu am stricat relatia asta, inselandu'te prima, cand u, de fapt, erai doar al meu, iar eu, din cauza unei copilarii te'am ranit atat de tare... si recunosc, ca nu e aceeasi chestie ca eu te'am inselat cu 3 si tu probabil doar cu 8...e mai grav la mine, ca plm, sunt femeie, si e urat...pei ce pwla mea, ce crede lumea! asta e, sunt om, mai greseste lumea. Pana la urma, u ai voie sa ma inseli,doar esthi barbat...si doamne era sa omit: u nu ma mai minti...deci... incredibila schimbarea... ai uitat ce inseamna sa ma minti zi de zi, ora de ora...iti multumesc...

>>>ma bucur ca ai inteles ce vreau de la tine cu adevarat...ma bucur ca ti'ai dat seama ca imi doresc un iubit atent ca tine...si vreau sa ti multumesc ca te'ai schimbat si ca zi de zi ma uimesti cu ceva nou ... iti multumesc pt clipele frumoase pe care mi le oferi...

***iti multumesc pt sentimentul frumos ce'mi trezeste tot corpul: caci u, azi , 1 noiembrie 2006, mi'ai dat senzatia ca eu sunt pentru tine: o mare , f mare durere de pwla!

Am fost a ta cu toate cele 5 simturi.

Gata. Facut dus. Cremuit. Aranjat hainele in dulap.Nu am somn si nici nu am nimic de facut. Lasand la o parte scoala si toate absentele facute de dragul de a le face,sunt din nou aici. In viata mea. Gasesc aceeasi dezordine. Inca mai sunt sentimente - si resentimente - pe care trebuie sa le ascund pe undeva si sa le stampilez cu "trecut". Imi pregatesc stampila. O umezesc frumos si ma mai uit inca o data inainte sa te arhivez... Buuunn... Deci ce a fost intre noi? "O scurta nebunie", ar spune Minulescu. De ce? Cand m'ai intrebat tu "de ce?" - bine eu aveam avioane in cap, atunci ma gindeam la reclama aia cu Fulga ("de ce ai laptele asa de bun? De vaca...") de asta urasc eu intrebarile care incep cu de ce - nu am stiut ce sa iti spun... Dar stiu acum. Si desi nu o sa citesti niciodata randurile acestea - pentru ca tu numai minciuni ai in cap si te gandesti cum sa faci sa nu ma crizez cand imi vei spune ca ai probleme si din pacate nu ne putem vedea - o sa iti spun azi de ce. Pentru ca... - te'am vazut... cand ti'ai ridicat intaia oara privirea inspre mine; nu, nu te'ai uitat la ochisorii mei, te'ai uitat la mine ca si la una obisnuita, o alta. Ti'ai umezit buzele. Dar ma ignorai cind eram linga tine. Tipic barbatesc. Ma ascultai fara sa reti nimic, gandindu'te poate cum sa ma saruti...nu condamn clipa. ma rog... alta poveste - "ramai"... Si am ramas. Sau cand gemeai noptile ud de prea multa pasiune .
- te'am mirosit... in fiecare dimineata cand erai inca cald de la asternuturile ce purtau inca eticheta pacatului comis langa si cu mine cu o noapte inainte...
- te'am simtit... cand intrai cu toata forta in mine cautind ce cauta fiecare barbat in viata... sa atingi celebrul punct - ok
- te'am gustat... cum numai curtezanele stiau sa o faca intr'o lume - nu diferita de cea de acum - cand tentatia interzisului era la fel de dulce ca si gustul primului mar... Acum ca ti'am spus motivele pentru care am fost a ta, mai mult decat am fost a oricarui alt barbat, trebuie sa treci in folderul "trecut". O sa fie totul ok. Eu o sa ma intorc la agitatia vietii mele. Iar tu la linistea vietii tale. Stiu ca ma vei mai cauta in alte amante. Si pe fiecare o vei strange putin - doar putin - de par cand ai chef de "pe la spate". O sa te infrupti din alti sani si o sa framanti alte trupuri. O sa musti alte buze si te vei trezi langa alte chipuri. Si e ok, sa nu imi mai spui ca nu e asa, ca daca nu sunt eu nici alta nu va fi, doar o relatie care oricum e ca si cum nu ar fi. Sa nu imi mai spui asa pentru ca intre noi, da, a fost "o scurta nebunie" dar adevarata nebunie, a vietii, nu se opreste la noi... Ramai cu bine!

Sadic...nu e adevarata povestioara...e doar mintea mea, controlata de un creier care ar vrea o gura de whisky, un telefon, un nenorocit de measaj de pe nr lu driscu in care sa soui ca , cele 11 luni cu mine au insemnat ceva pentru tine...